Libertate si „mutism”

….

Aşa! Da, uite ce se întâmplă. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agăţată de undeva, de sus. Te poţi urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creştine, sau poţi să cobori în întuneric. Bipolaritatea libertăţii. După creştini, libertatea este vehicolul cu care poţi să cobori în întuneric dacă eşti vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, adică nu sunt adaptabili la morala zilnică şi o calcă fiind liberi. Eu acum mă simţ foarte liber pentru că pot să vorbesc, dar ştiu că în mod concret nu sunt liber pentru că trăiesc într-un univers relativ infinit. Mă bucur totuşi de această libertate că pot să vorbesc ce vorbesc acum!

– Dar dumneavoastră totdeauna aţi vorbit foarte liber…

-Totdeauna am vorbit tot aşa şi vai de…

-… dar aţi şi pătimit.

– De aia am şi stat 13 ani în temniţă, nu-i aşa? Gura bate curul. Ştii, eu sunt foarte vorbăreţ şi am plătit de mi-au sărit ochii. Dacă eram tăcut, dacă eram om cumsecade – că ăştia nu păţesc niciodată nimic – oameni despre care Zola spune:” al dracului bandit mai e şi omul bătrân”. Un om care nu vrea nimic, nici nu deranjează, nici nu e deranjat. – Stă pitit, ascuns. – Nimeni nu-1 deranjează pe el. Păi, dacă am sta toţi în „mutismul” ăsta, în liniştea asta am progresa când salcia ar deveni avion. Omul trebuie să fie activ chiar dacă greşeşte.

(Intre Dumnezeu si neamul meu -Petre Tutea)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: